Plosnita de pat Cimex Lectularius
Raspandire:
Plosnita este originara din estul Mediteranei, de unde s-a raspandit in toate regiunile cu climat cald. Traieste in locuintele oamenilor si in adaposturile animalelor, folosind toate crapaturile si locurile ascunse : sub tapet, in crapaturile lemnului, in crapaturile tencuielii, in obiecte de mobilier, etc. Plosnitele duc o viata nocturna, iar ziua se ascund in cuiburile lor, de unde ies doar pentru a se hrani.
Descriere :
Insecta adulta are corpul oval, lung de 5 -6 mm si lat de 3 mm. Culeare maro deschis, cand este nehranita si rosu inchis cand este plina de sange .
Corpul este pentagonal, fara gat, cu doi ochi proemineti, 2 antene cu 4 articole si o trompa pentru intepat si supt. Protoracele caracteristic speciei are marginile foarte subtiri si prevazute cu peri. Abdomenul are terminatia rotunjita la femela si ascutita prevazuta cu spicul vizibil, la mascul .
Corpul insectei nehranite este foarte turtit, dandu-i posibilitatea sa se stercoare prin cele mai mici fisuri din mobile si pereti . Aripile sunt reduse la niste solzi, iar picioarele scurte .
Plosnitele sunt hematofage in toate stadiile de dezvoltare . Se hranesc cu sangele omului sau animalelor, din acest motiv traiesc in case sau adaposturi de animale. Raspandesc un miros neplacut, datorita secretiei unei glande .
Biologie:
Plosnita face parte din ordinal Heteroptera , famila Cimecidae .
Femela depune in cursul vietii cca 200 de oua, cate 1-12 pe zi . Dupa 6-7 zile,
din ouale mici, gri-argintii, eclozeaza nimfele , care sunt asemanatoare adultului.
Perioada de evolutie de la ou la adult variaza intre 48 – 80 de zile in functie de temperatura si hrana. Durata de viata a unui adult este de circa 14 luni .
Intepaturile plosnitelor nu sunt in general dureroase, senzatia de intepatura apare abia dupa ce insecta a fugit. Dupa intepatura , la locul respectiv apare o iritatie puternica insotita de senzatia de mancarime si arsura. La fiecare intepatura plosnita suge o cantitate de sange egala cu de doua ori greutatea sa . O larva suge la o intepatura 1-3 mg sange, iar un adult 7 mg.
Particularitatile biologice ale plosnitei, modul sau de viata, rezistenta fata de agentii externi, inmultirea rapida si posibilitatea de a se deplasa repede contribuie la raspandirea larga a acestui parazit. Modul cel mai simplu si cel mai frecvent este introducerea odata cu lucrurile de imbracaminte si mobilier.
Mod de daunare :
Ploşniţa de pat poate transmite hepatita B. Pe lângă aceasta s-a mai constatat, şi prezenţa altor viruşi, printre care şi hepatita C şi HIV, dar transmiterea acestor viruşi la om nu a putut fi încă dovedită ştiinţific.
Cea mai importanta actiune vatamatoare a plosnitelor o constituie intepatura lor, lipsindu-i pe oameni de somnul si odihna normala, ceea ce scade capacitatea lor de munca si influienteaza defavorabil sistemul nervos. Intepaturile produc mancarimi puternice si boli de piele.
Plosnita se combate cel mai eficient prin tratamente de dezinsectie repetate la interval de 10-14 zile .