Musca de casa – Musca Domestica
Raspandire:
Musca comuna, cunoscuta si sub denumirea de musca de casa, (stiintific: musca domestica) isi are originea din stepele Asiei centrale, dar acum o putem regasi pe toate continentele, fiind adaptate la toate tipurile de clima, de la cea tropicala pana la cea temperata. Insa, ar fi cateva locuri care fac exceptie precum: deserturile, regiunile polare si cele alpine.
Musca de casa nu este doar una dintre cele mai raspandite specii de musca (reprezentand 91% din totalul mustelor care intra in casele oamenilor), ci si una dintre cele mai raspandite insecte de pe glob. In mod obisnuit, mustele sunt asociate cu fecalele animaliere, ele hranindu-se din gunoi. Habitatele lor preferate sunt grajdurile, fermele, apartamentele, locurile de depozitare a gunoaielor, in general aproape peste tot unde oamenii traiesc.
Descriere:
Musca adulta poate atinge 6-7 mm lungime, femela fiind in general mai mare decat masculul. Femelele pot fi distinse de masculi prin spatiul dintre ochi (de culoare rosie), la femela fiind mai mare spatiul decat la mascul.
Aceste insecte au toracele de culoare gri, cu patru linii longitudinale, ca semne distinctive. Corpul este acoperit de un strat asemnator pufului, avand rol de protectie. Ca si durata de viata, mustele traiesc in mod obisnuit pana la 15-25 zile, dar pot atinge chiar si doua luni. Fara mancare, ele supravietuiesc doar 2-3 zile.
Biologie :
Musca de casa este o specie de musca din familia Muscidae, subordinul Cyclorrhapha, ordinul Diptera.
Aceasta are nevoie de hrana inainte de imperechere, aceasta fiind 
completa in 2-15 minute. Femela matura stabileste mai multe loturi de oua, cu cate 100-150 de oua in fiecare lot. Materia organica in putrefactie precum si gunoiul grajdurilor, fecalele, sau aproape orice material alimentar expus, sunt alese de catre aceste insecte ca loc de reproducere.
Evolutia embrionara dureaza circa 15-25 ore, dupa care ies din oua larve, de culoare alba, care sunt fara cap si picioare. Larvele se hranesc tot cu materie prima aflata in putrefactie, crescand si naparlind de cateva ori, inainte de a trece la stadiul de pupa. Imago (ultimul stadiu de crestere al insectelor) se taraste pe suprafata solului de reproducere, pana aripile sale se extind si devin destul de puternice pentru a-si lua zborul. In 10-14 zile ea poate deveni matura sexual, si la 4 zile dupa imperechere, isi poate depune oualele. In conditii adecvate de temperatura, umiditate si alimentatie, intregul ciclu de viata poate fi complet in 3-4 saptamani.
Mod de daunare:
Musca este considerata o insecta parazit deoarece poate transmite o multitudine de boli. Acest lucru se intampla in mare parte, din cauza obiceiului lor de a se hrani fara discernamant. Mai exact, ele se hranesc cu materii organice descompuse, materii care contin mai multe bacterii.In cazul in care mai tarziu, insectele se vor aseza pe alimentele pentru consumul uman, bacteriile daunatoare sunt deja pe acele alimente.
Sunt mai multe metode prin care bacteriile pot fi purtate. Ele pot adera la firele de par de pe picioare sau corpul insectelor, ramanand in pseudotracheae sau esofag, si apoi eliminate pe produsele alimentare prin fluxul salivar. Experimente in care mustele de casa au fost lasate sa zboare libere peste mediile de cultura in vase sterile, au dus la cresterea de peste 100 de colonii fungice si bacteriene si ciuperci pe care aceste insecte le-au depus. Multe dintre aceste bacterii sunt inofensive pentru om, dar altele pot provoca boli grave. Cel mai mai mare pericol apare atunci cand acestea se hranesc cu fecalele ale unei persoane care sufera de boli intestinale, precum febra tifoida, holera sau poliomielita. Germenii sau sporii care provoaca aceste boli sunt transmise de muste pe hrana pentru consumul uman. Cand alimentul infectat este consumat de catre om, bacteriille se pot multiplica in interiorul corpului, si infectand consumatorul cu boala. Mustele sunt considerate responsabile pentru raspandirea bolilor examinate ca cele deja mentionate mai sus, de asemenea diaree, antrax, inflamarea ochilor, sau chiar tuberculoza.
Este si un agent suparator, deranjand oamenii prin deplasarea pe diferite parti ale corpului, zborul haotic si zumzait.